Avem un acord istoric

Avem un acord istoric – 80 de miliarde de euro pentru România, mai mult decât dublu față de precedentul cadru financiar 2014-2020.

După 4 zile și 4 nopți de negocieri maraton, cei 27 de lideri europeni au ajuns la un consens, cu un plan de 1824 miliarde (1.8 trilioane) de euro pentru relansarea și dezvoltarea europeană, compus din:

💶 750 de miliarde de euro: fond de redresare Next Generation EU
💶 1074 de miliarde de euro: Cadrul Financiar Multianual (CMF 2021 -2027)

10 lucruri pe care trebuie să le amintim după aceste negocieri:

1. 🇷🇴 România

79.917.000.000 euro pentru România! Vorbim despre un acord istoric! Cea mai mare infuzie financiară pe care țara a cunoscut-o pentru următorii 7 ani. Este acel plan „Marshall” pe care nu l-am avut în trecut. Adevărata provocare e ca guvernanții să investească, nu doar sa cheltuiască banii. Pentru mai multe detalii, puteți accesa acest link: https://bit.ly/sume_defalcate_Romania

2. 🙋🏻‍♀️🙋 Erasmus +

Parlamentul și Comisia aveau în plan un buget mai mare pentru programul Erasmus+. În urma negocierilor, se poate observa o creștere față de anvelopa trecută (2014-2020) de la 16.5 miliarde de euro, la 21.2 miliarde, însă Comisia Europeană voia dublarea sumei, iar Parlamentul European cerea o sumă și mai mare. Ceea ce nu s-a întâmplat.

3. 💊 Sănătate

Tăieri regretabile de 7.7 miliarde de euro din EU4Health, noul program pe sănătate, căruia îi fuseseră promiși 9,4 miliarde de euro. Nu putem să improvizăm la următoarea criză, să ne căutăm prin buzunare de mărunțiș. Voi lupta în continuare ca programul EU4Health să existe și să aibă finanțarea necesară.

4. ✋ „Frâna de urgență” și bună guvernanță

Fiecare stat membru trebuie să prezinte Comisiei Europene și să negocieze cu aceasta un plan național de reforme și relansare bazat pe recomandările multianuale ale Comisiei pentru a primi fondurile pentru relansare economică. Nerespectarea acestuia poate fi sancționată prin instrumentul de guvernanță, numit „Frâna de urgență”, care permite oricărui stat membru să stopeze cel puțin provizoriu linia de finanțare pentru un alt stat, dacă consideră că cel din urmă nu a făcut reformele necesare.

5. 🌏 Clima

30% din totalul cheltuielilor din Cadrul Financiar Multianual și Next Generation EU vor viza proiecte legate de schimbări climatice. De principiu, cheltuielile din cadrul financiar multianual și Next Generation EU vor respecta obiectivul UE de neutralitate climatica până în 2050, obiectivele UE pentru climă pentru 2030 și Acordul de la Paris. Din păcate, clima a alunecat mai jos pe lista priorităților în urma acestor negocieri. Deși, pentru fondul de tranziție echitabilă a fost păstrată condiția prin care doar statele membre care s-au angajat la obiectivul larg european de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 vor putea beneficia de întreaga sumă (restul beneficiind de doar 50% din sumă până la asumarea acestui obiectiv), acesta a scăzut de la aproape 40 de miliarde – propunerea Comisiei – la doar 10 miliarde de euro. Programul Horizon, destinat inovației și cercetării, a suferit de asemenea reduceri de la 100 de miliarde, la 80 de miliarde de euro.

6. 🔄 Noi surse de finanțare pentru bugetul UE

Este vorba despre o taxă pe deșeuri plastice nereciclabile (de la 1 ianuarie 2021), o taxă digitală (începând din 2023), reforma actualului sistem de comercializare a emisiilor CO2 și o taxă pentru tranzacții financiare. Aceste resurse proprii vor servi la rambursarea împrumutului obținut de Comisie pentru Next Generation EU.

7. ⚖️ Respectarea statului de drept

Propunerea inițială pe stat de drept a fost diluată în acordul obținut, la insistențele premierului Ungariei și al Poloniei. Comisia Europeană va impune măsuri în cazul încălcării statului de drept, care vor trebui adoptate de Consiliu cu majoritate calificată (ceea ce înseamnă că trebuie aprobată de 15 dintre cele 27 de state membre, care să aibă minim 65% din totalul populației UE).

8. 🛡️ Alocări importante, dar insuficiente în opinia mea.

7 miliarde de euro pentru European Defence Fund (EDF), 1.5 miliarde de euro pentru Military Mobility și 5 miliarde de euro pentru European Peace Facility. Criza covid ne-a arătat vulnerabilitățile sistemului internațional. Într-o lume instabilă, avem nevoie de finanțare adecvată pentru domeniul securității și al apărării, pentru mobilitate militară și pentru interoperabilitate. Voi lupta ca aceste fonduri să nu scadă sub nivelul actual, ba chiar să fie suplimentate.

9. 💶 Când dăm banii înapoi?

Doar 16.7 din cele aproape 80 de miliarde de euro vor proveni din împrumuturi, restul fiind granturi nerambursabile. Împrumuturile vor fi obținute de Comisia Europeană, la dobânzi cu mult mai mici față de cele pe care le obține România când se împrumută pe piețele interne sau externe. Rambursarea lor va fi programată, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, până la 31 decembrie 2058.

10. 📆 Joi, 23 iulie, va avea loc o reuniune extraordinară a Parlamentului European în care vom dezbate acordul din Consiliul European și vom adopta o rezoluție care va constitui poziția Parlamentului pentru negocierile finale cu Consiliul. Urmează mai apoi ca Parlamentul să voteze acordul pentru noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Trebuie să punem cu toții umărul la treabă la nivel instituțional pentru a putea atrage o sumă cât mai mare din aceste alocări uriașe pentru România. De notat faptul că 70% din subvențiile ce fac parte din Facilitatea de Redresare și Reziliență (672.5 din cele 750 de miliarde din Next Generation EU) trebuie angajate în 2021 și 2022, așadar nu avem timp de pierdut. Detalii : https://www.facebook.com/NicuStefanutaCluj/